Am urmărit ani de zile cum administrația publică din România își tot promite digitalizarea. De cele mai multe ori, erau anunțuri fără urmări, platforme nefuncționale sau proiecte blocate în birocrație. În 2025, încep să văd semne că lucrurile se mișcă. Nu vorbesc de schimbări spectaculoase, ci de pași mici, dar consecvenți, care arată că digitalizarea nu mai e doar slogan, ci prioritate.
Serviciile publice digitale încep să funcționeze
Prima diferență notabilă pe care am remarcat-o este creșterea numărului de servicii publice digitale accesibile online. Mai multe instituții locale și centrale permit acum depunerea cererilor, obținerea de avize sau plata taxelor prin platforme digitale funcționale, conectate la infrastructura de cloud guvernamental.
În unele orașe, inclusiv în comunități rurale, administrația folosește automatizare RPA pentru procesarea documentelor repetitive. Asta nu doar că reduce timpii de așteptare, dar eliberează și funcționari pentru activități care chiar necesită judecată umană.
E-guvernarea prinde contur în sistemul local
Sunt inițiative concrete în curs, prin care se interconectează baze de date, se unifică proceduri și se elimină redundanțele. E-guvernarea devine treptat realitate, chiar dacă inegal. În orașe precum Oradea, Cluj-Napoca sau Sibiu, interacțiunea digitală cu autoritățile e deja o opțiune viabilă.
În multe cazuri, aceste proiecte sunt finanțate prin fonduri PNRR, cu condiții clare de livrare și monitorizare. Aici se face diferența – există termene, obiective și presiune externă pentru a livra rezultate.
Provocarea reală: interoperabilitatea între instituții
Un obstacol major pe care îl simt, și despre care îmi vorbesc mulți specialiști din domeniu, este lipsa de interoperabilitate. Avem sisteme informatice în diverse ministere sau agenții care nu comunică între ele. Cetățeanul e prins între baze de date care nu „vorbesc”.
În 2025, există eforturi reale pentru unificare – inclusiv un proiect-pilot de infrastructură IT națională care să faciliteze accesul controlat și sigur la date între instituții. Aici intră în scenă și componenta de securitate cibernetică, esențială pentru protejarea datelor personale și administrative.
Competențele digitale ale funcționarilor – cheia reușitei
Fără oameni pregătiți, nicio platformă nu funcționează. Competențele digitale ale funcționarilor publici sunt esențiale. Din ce am văzut, se desfășoară programe serioase de educație digitală pentru personalul administrativ. Cursuri de bază pentru utilizarea platformelor, dar și formări avansate în domenii precum guvernanța digitală, RPA sau inteligență artificială aplicată în procese publice.
Rezultatul? În multe primării și instituții locale, apar funcționari care chiar înțeleg noile instrumente și care pot rezolva cereri rapid, fără a trimite oamenii de la un birou la altul.
Un model pentru viitor: administrația digitală ca serviciu
Ce mă entuziasmează cel mai mult este ideea că administrația poate deveni un serviciu digital accesibil și previzibil, nu o corvoadă birocratică. Modelele testate în Estonia sau Finlanda sunt discutate tot mai des la conferințe și grupuri de lucru din România.
Dacă reușim să extindem bunele practici și să le susținem cu politici publice clare, România poate deveni un exemplu regional în administrație digitală. Avem infrastructura de cloud, avem rețele 5G, avem acces la tehnologii moderne – rămâne să le integrăm în mod coerent.
FAQ – Digitalizarea administrației publice în România
1. Ce înseamnă e-guvernarea?
E-guvernarea este furnizarea de servicii publice prin mijloace digitale, eliminând nevoia de prezență fizică la ghișeu.
2. Ce tipuri de servicii sunt deja digitalizate în 2025?
Plata taxelor locale, eliberarea certificatelor fiscale, programări online, depunerea documentelor, avize de construcție și cereri pentru beneficii sociale.
3. Cum sunt finanțate proiectele de digitalizare?
Prin fonduri europene, în special PNRR, dar și prin bugete locale și parteneriate public-private în unele cazuri.
4. Cine formează funcționarii publici în competențe digitale?
Ministerul Cercetării și Digitalizării, Agenția pentru Digitalizarea României, precum și platforme private de educație digitală acreditate.
5. Ce riscuri implică digitalizarea administrației?
Riscurile țin de securitate cibernetică, lipsa interoperabilității, formarea insuficientă a personalului și fragmentarea între instituții.
